Simona DEACONESCU

Licentiata si absolventa a facultatii de coregrafie din cadru Universitatii de Arta Teatrala si Cinematografica, Bucuresti. In prezent, studenta la Master in cadrul aceleiasi universitati dar si studenta in anul IV la Universitatea Media, Regie de Film.

Ca fost dansator de dans sportiv si street-dance m-am indragostit de dansul contemporan din primul an de facultate. Am realizat doua spectacole in propria coregrafie si regie :”Time Quartet” (realizat prin programul “Manifest 2009″, cu sprijinul Casei Regale Romane) si “Alice In Tara Minciunilor” pentru care am obtinut si premiul pentru cel mai bun coregraf, in cadrul Galei Absolventilor UNATC, avand premiera la Centrul National al Dansului.

Ca dansator am colaborat cu Teatrul Bulandra in “Orfeu si Euridice”, studioul Unescu si Nottara in “Out of the wings” si “Duende”, dar si in proiecte UNATC, prin care m-am dezvoltat ca interpret, precum : “Abis”, “Chipuri fara chip”, ‘Dincolo de noi”.

In 2009 am realizat un film, o prima incercare de "dance for camera": “1940″. Mi-am perfectionat tehnica de dans participand la workshopuri(Ivonne Ramos, Natasa Murariu, Anne-Marie Cunningham,Konstantin Mihos) si lucrand cu profesinoisti din domeniu precum Sergiu Anghel, Sandra Mavhima, Raluca Ianegic, Liliana Iorgulescu, Valentina Niculae de Piante.

Simona Deaconescu: “Mi-am luat libertatea de a experimenta in acesti ani de studiu si am ajuns la o concluzie: nu exista suficienti dansatori pentru un spectacol de dans contemporan. Dupa luni de zile de analiza a fenomenului in afara granitelor mi-am dat seama ca in sistemul nostru exista o mare lipsa de cursuri particulare care sa pregateasca viitori dansatori. In SUA, spre exemplu, majoritatea dansatorilor primesc acest trainning la cursuri specializate si rezultatul este uimitor. Pe de alta parte, munca mea in facultate s-a axat si pe pregatirea sau initierea unor studenti la actorie in dansul contemporan si atunci a venit revelatia: este incredibil cat de mult au evoluat in cateva luni fara o scoala de balet in spate sau fara nici un fel de contact anterior cu dansul. Asa s-a nascut ideea acestor cursuri. Mi-am dat seama ca fiecare dintre noi poate ajunge un bun dansator daca primeste o buna instruire. Chiar daca pare greu de crezut mobilitatea, tehnica, tinuta pot fi usor asimilate. Chiar si acum tind sa lucrez cu oameni care nu au o instruire formala in acest sens, de multe ori par mult mai deschisi sa invete. Ma uimeste modul in care executa sarituri, turatii dintr-un instinct pur, peste care incerc sa adaug mereu o tehnica. Rezultatul a fost conceperea unor spectacole in care dansatorii si actorii au fost atat de asemanatori ca si executie incat foarte putini au observat vreo diferenta. Am lucrat si in licee si scoli mai tarziu si mi-am dat seama ca acest mod de lucru functioneaza de fiecare data. Ma surprinde faptul ca oamenii au dansul in sange, danseaza extraordinar de bine din instinct si dupa doar cateva sedinte ajung sa semene cu dansatori profesionisti. Asta imi propun si prin aceste cursuri, sa ma dedic unor persoane care vin cu dorinta de a invata si, mulandu-ma pe asteptarile fiecaruia, sa incerc sa le dezvalui tehnici din dansul contemporan care sa-i ajute sa devina dansatori.”